Postul Mare este cea mai importantă perioadă de asceză din calendarul ortodox. Cele patruzeci de zile dinaintea Sfintelor Paști reproduc postul de patruzeci de zile al Mântuitorului în pustie și ne cheamă la o transformare profundă: nu doar a trupului, ci mai ales a sufletului.

Ce este postul cu adevărat?

Sfântul Ioan Gură de Aur spunea că „adevăratul post este înstrăinarea de rele, înfrânarea limbii, lepădarea mâniei, despărțirea de pofte, de clevetire, de minciună și de jurământ strâmb.” Postul alimentar este mijlocul, nu scopul. Scopul este curățirea inimii și apropierea de Dumnezeu.

Rânduiala postului

În timpul Postului Mare, credincioșii ortodocși se abțin de la carne, lactate, ouă, pește (cu excepția anumitor zile), alcool și ulei. Dar mai important decât ce mâncăm este ce facem cu timpul eliberat: rugăciune mai multă, lectură duhovnicească, spovedanie și, în cele din urmă, Sfânta Împărtășanie.

Săptămânile Postului Mare

Fiecare săptămână a Postului are un accent liturgic propriu. Prima săptămână culminează cu Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul. Duminica a treia aduce în centrul Bisericii Sfânta Cruce. Sâmbăta a cincea — Sâmbăta Acatistului — este dedicată Maicii Domnului. Săptămâna a șasea — a Floriilor și a intrării lui Hristos în Ierusalim.

Postul ca bucurie

Postul nu este pedeapsă, ci dar. Sfântul Serafim de Sarov spunea că în post sufletul devine mai ușor, mai capabil de rugăciune și mai deschis harului divin. Privarea trupului de mâncare este, în fond, o mărturisire că omul nu trăiește numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.